Să-i ajutăm pe cei care sunt tineri în Evanghelie – mesaj privind Instruirea conducătorilor cu privire la templu și istoria familiei

„Suntem aici pentru a discuta cum îi putem ajuta pe noii noștri membri, în mod special, să aibă o experiență minunată la scurt timp după ce sunt botezați în Biserică”, a spus vârstnicul Neil L. Andersen.

În luna februarie a anului 2024, Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă a lansat o sesiune a Instruirii conducătorilor cu privire la templu și istoria familiei pentru membri și conducătorii din Biserică. Un grup format din șase conducători seniori ai Bisericii s-au întâlnit pentru a discuta despre binecuvântările pe care le poate aduce templul noilor membri – atât tineri în Biserică, cât și tineri ca vârstă – precum și membrilor care se întorc. Dânșii au prezentat, de asemenea, un nou instrument care permite conducătorilor și altora să ajute membrii care fac botezuri pentru cei morți să pregătească, rapid și ușor, cartonașe cu nume ale membrilor familiei pentru templu.

Întreaga prezentare video a instruirii conducătorilor și ghidul pentru discuții care o însoțește sunt disponibile pe site-ul Bisericii în câteva limbi. Mai multe informații despre Instruirea conducătorilor, 2024 (inclusiv un rezumat al prezentării video) pot fi citite mai jos.

Întrebări frecvente despre instruirea conducătorilor

Apăsați pe textul din această secțiune pentru a vedea răspunsuri la câteva întrebări frecvente.

Sinopsis al Instruirii conducătorilor, 2024

Mai jos este o descriere a unora dintre mesajele din instruirea conducătorilor, pentru a vă ajuta să aveți o idee despre ceea ce se discută. Acestea nu sunt toate mesajele oferite în instruire, astfel încât cititorii sunt foarte încurajați să vizioneze și prezentarea video.

Participarea la templu poate ajuta la binecuvântarea membrilor – dar ei au nevoie de ajutorul nostru

„Sperăm ca templul să aibă un rol mai activ în viața tuturor sfinților din zilele din urmă”, a spus vârstnicul Andersen în instruirea conducătorilor, dar dânsul a concentrat discuția în mod special asupra membrilor noi. „Cum îi ajutăm în acele prime câteva săptămâni?”, a întrebat dânsul.

Sora Porter a menționat că, atunci când ești membru nou al Bisericii, poți veni singur în Biserică și poți „simți că începi o viață nouă”. Dânsa a spus că ocazia de a merge la templu în această primă etapă a calității voastre de membru și de a participa la o rânduială atât de importantă în casa Domnului vă poate „ajuta să simțiți că faceți parte din marea lucrare a Bisericii, chiar dacă sunteți tineri în Evanghelie”.

Vârstnicul Duncan a afirmat că Domnul are încredere că conducătorii îi ajută pe acești membri noi să intre în casa Sa. Sora Yee a împărtășit o experiență pe care a avut-o cu o membră nouă, căreia i-a slujit, în care a văzut cum întreaga episcopie s-a adunat în jurul ei pentru a o ajuta să se pregătească pentru templu și să meargă la templu – ceea ce le-a adus tuturor binecuvântări.

Pentru membrii noi, faptul de a duce la templu primul nume de familie poate fi mai simplu decât credem

Cei de la masa rotundă au discutat despre faptul că a duce un nume la templu pentru prima dată nu trebuie să fie, de obicei, o problemă de cercetare genealogică pentru membrii noi, dar poate fi o experiență simplă și frumoasă. „Majoritatea noilor convertiți doresc să fie botezați în templu pentru un membru al familiei… de multe ori este un bunic sau o bunică”, a spus vârstnicul Hamilton. „Ei știu deja în mintea lor pentru cine ar dori să înfăptuiască acea rânduială.”

Acești conducători au discutat în continuare despre importanța faptului de a avea pe cineva acolo, care să-i ajute să pregătească acel nume, lucru care poate fi făcut imediat ce recomandarea lor este semnată de episcop. „Am simplificat procesul de realizare a acestui lucru”, a adăugat vârstnicul Gong.

Vârstnicul Andersen a vorbit despre cum dânsul și soția sa au muncit din greu pentru a-și ajuta copiii să meargă la templu chiar în săptămâna în care împlineau 12 ani și pentru a face din aceasta o experiență remarcabilă, în pofida faptului că templul era la distanță mare de ei. Părinții și conducătorii pot ajuta, într-un mod plăcut, membrii noi să ajungă la templu cât mai curând posibil. Pentru copiii de 11 ani și membrii noi, este o experiență pe care nu o vor uita niciodată.

„Aceasta va fi întotdeauna o experiență intimidantă pentru membrii noi”, a avertizat vârstnicul Duncan, sugerând moduri prin care putem ajuta să fie mai puțin astfel. După cum a menționat apoi vârstnicul Gong, „cheia este ocazia de a merge să fii cu Domnul și… a face legăminte cu El”. Dânsul a continuat: „În calitate de conducători, prieteni, membri, noi simplificăm acest proces pe cât de mult putem pentru cei care trec prin el pentru prima dată”.

Înaintați în Evanghelie – și așteptați cu nerăbdare următoarea vizită la templu

Spre sfârșitul instruirii conducătorilor, vârstnicul Andersen a menționat că membrii își schimbă mereu poziția față de Evanghelie – fie înaintând pas cu pas spre ea, fie depărtându-se de ea. O experiență sau conexiune spirituală nouă poate aduce o dimensiune cu totul nouă convertirii lor personale. Vorbind despre entuziasmul pe care oamenii îl simt, prima dată, când sunt botezați, vârstnicul Gong a spus: „Puteți avea această experiență din nou și din nou” de fiecare dată când mergeți la templu pentru a face botezuri ca înlocuitori.

Chiar și cei care locuiesc departe de templu pot avea țelul de a găsi un nume și de a-l duce la templu. Vârstnicul Hamilton a propus ca un membru care locuiește departe de templu să poată pregăti un cartonaș cu nume ale membrilor familiei și să-l pună într-un loc special, unde să poată fi văzut, ca memento de a merge la templu când membrul are posibilitatea. Sora Porter și sora Yee au adăugat că cei care nu pot merge la templu o perioadă lungă de timp pot împărtăși numele membrilor familiei altora care locuiesc mai aproape și pot, de asemenea, să studieze despre templu și legămintele pe care le-au făcut la botez, pentru a se apropia mai mult de Salvator.

Concluzii

„Trăim într-o perioadă fără precedent”, a spus vârstnicul Hamilton. „Tatăl Ceresc ar fi foarte încântat să-i vadă pe copiii Săi în templu, în special pe cei care sunt noi și fragili în Evanghelie – membri noi, tineri de 11 ani… și chiar pe cei care se întorc la templu.”

În mărturia dânsei din încheiere, sora Yee a menționat că: „[Dumnezeu] dorește cu adevărat ca ai Săi copii să știe cât de mult îi iubește, prin binecuvântările de legământ pe care El le va oferi lor… Avem ocazia să facem parte din… procesul aducerii lor la El”.

Sora Porter și-a împărtășit experiența trăită când a fost botezată pentru bunica tatălui ei după ce s-a alăturat Bisericii. „[Templul] este casa Domnului”, a spus dânsa. El este aici. Aceasta este casa Sa… Este un loc în care aparținem Tatălui nostru Ceresc, fiului Său și familiilor noastre – dat pentru eternitate prin ispășirea Salvatorului nostru, Isus Hristos.”

Vârstnicul Andersen a încheiat instruirea conducătorilor cu o binecuvântare apostolică. În ea, dânsul a menționat că „fiecare mic efort de a încerca să-l ajutăm pe noul convertit, pe noul copil al Tatălui nostru Ceresc care a intrat în apele botezului [și] să-l ajutăm să-și găsească drumul pentru a intra în casa Domnului nu va binecuvânta doar acea persoană – vă promit că vă va binecuvânta și pe dumneavoastră. Îi va binecuvânta pe membrii episcopiei dumneavoastră. Credința dumneavoastră în Isus Hristos se va mări”.

Întreaga instruire a conducătorilor durează doar aproximativ 28 de minute. Într-un interviu realizat la scurt timp după ce sesiunea a fost pusă la dispoziție, vârstnicul Hamilton a spus că transmisiunea este rezultatul unei inspirații profunde, al unei sfătuiri atente și spirituale și este îndrumată de Spirit. Dânsul a menționat că a urma îndrumările din sfaturile date poate fi o experiență minunată pentru toți cei implicați.